... mai bine zis, ţăran. Când spun ţăran nu mă refer la persoanele acelea care locuiesc în mediul rural şi care muncesc pământul cu mâna, care-n mare parte merită un respect mai mare decât toţi boierii din oraş ci când spun ţăran mă refer la acel grup de persoane care dă dovadă de o nesimţire totală.
De fiecare dată când a sărit cineva la gâtul unui şofer care a parcat maşina incorect, am zis că trebuie să-l domolesc pe respectivul. Am încercat să-i explic că unele maşini sunt parcate mai aparte din simplul motiv că nu sunt locuri de parcare disponibile. În momentul de faţă retrag ce am spus la momentul respectiv. Maşinile sunt parcate cum sunt parcate deoarece şoferul român e ţăran. De ce e ţăran? Păi, în principal pentru că românul e ţăran, iar asta va reieşi din rândurile următoare.
Se ia o locaţie, Complexul Comercial Băneasa, sau cum s-o numi zona aia de lângă Aeroportul Băneasa unde e Ikea, Bricostore, Carrefour, Mobexpert, Flanco, Media Galaxy & Co. Zona aia, în opinia mea de om care se uită la mult prea multe filme este "genială" din simplul motiv că este un spaţiu imens care oferă diverse servicii, dar pe lângă aceasta, are o parcare imensă, lucru, demn de respectat. Faptul că parcarea este atât de mare nu mă face decât să mi se umple inima de fericire şi să afirm în sinea mea, ete domn'e. suntem şi noi europeni. Din păcate, sentimentul acesta îţi trece repede, şi-n sinea ta oftezi, ţărani mai suntem! Educaţia românului este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Tind să cred, că noi, ca popor suntem echivalentul a ceea ce-n engleză se numeşte street-smarts şi nimic mai mult. Bun simţ - lipsă, decenţă - lipsă, respect - lipsă, şi aş putea să continui copiind cuvântul lipsă la nesfârşit. Deşi am mai fost în zona respectivă, astăzi s-a-ntâmplat prima oară să mă duc în weekend în locaţia respectivă şi să observ că românul e ţăran. Deşi era destul loc în parcare, maşinile erau parcate pe trotuar, căţărate pe borduri, oprite-n faţa altora cu avaria pornită, exact în faţa intrării în magazin. De ce? Pentru că omul vrea să coboare din maşină şi la al treilea pas să intre-n IKEA. Cum adică să meargă 50 de m pe jos? Doar e dreptul lui să parcheze maşina-n faţa magazinului prin care, cel mai probabil va intra, se va uita dezinteresat şi nu va cumpăra nimic. Nu contează, trăiască termenul englezesc de browsing şi trăiască toţi cei care ştiu să-l folosească. Contează că am maşină străină şi am pus-o la intrarea-n magazin! Locurile alea de parcare? Dar ce? Sunt tâmpit să merg atât pe jos? Pleacă bă, că nu deranjează pe nimeni dacă o pun aici. Acum chiar înţeleg, că faptul că se consumă fonduri, pe niste idei, utopice numite parcări în Bucureşti este o pierdere de vreme. Dacă aceste parcări nu or să fie făcute în aşa fel, încât fiecare să aibă maşina la geam, fiţi siguri că nu vor fi folosite.
Dacă tot vorbim de şoferii români, putem să mai spunem că aceştia-şi etalează gradul de ţărănism prin modul în care reacţionează când vine vorba de parcare. Aici lucrurile sunt superbe. Un ţăran parchează maşina din prima, se dă jos din ea, o-nchide şi pleacă fără să observe că a parcat-o în aşa fel încât ocupă două locuri de aprcare. (a se citi modul în care am scris fără să observe pentru a-nţelege exact ce vroiam sa zic) Un alt ţăran vede că cineva-ncearcă să facă o parcare paralelă şi din cauză că persoana respectivă nu reuşeşte manevra, cel din urmă se gândeşte să o ajute folosindu-se de claxon şi de faza lungă, în timp ce scoate capul pe geam şi oferă câteva indicaţii tehnice arătând cât de bine poate să bage el pe alţii prin locul în care s-au născut, un alt ţăran se gândeşte că el nu o să stea prea mult cu maşina parcată, aşa că ce mai contează dacă dublează o altă maşină parcată sau că ocupă o bandă de circulat? Un alt ţăran observă că cineva şi-a parcat maşina-n locul lui şi-ncepe să claxoneze... şi claxonează... şi continuă să claxoneze, şi după un sfert de oră te-ntrebi cine e mai ţăran, ăla care a pus maşina pe locul altuia sau ăla care claxonează ne-ncetat de cinşpe' minute gândindu-se că-n modul acesta, locul lui se va elibera. Am spus că mă leg doar de ţărănismul şoferului român când vine vorba de parcare, deoarece de ţărănismul din trafic ştim deja. Personal ador modul, în care, mai nou, deşi avem parte de atâta tehnologie, cel mai normal mod de a chema pe cineva jos este folosirea claxonului. Există celulare, se pot da smsuri, cu puţin mai multă tehnologie dai şi e-mailuri, poţi intra chiar şi pe mess, însă nu, e greu să te foloseşti de ea. Dacă aştepţi pe cineva şi vezi că nu mai vine, claxonezi de două trei ori şi aştepţi. După care, claxonezi iar... şi iar... şi-ţi dovedeşti superioritatea intelectuală.
Mai există şi alte moduri prin care românul demonstrează cât de ţăran este însă mi-am zis că voi aborda problema, folosindu-mă de acţiunile şoferilor români când vine vorba de parcare.
De fiecare dată când a sărit cineva la gâtul unui şofer care a parcat maşina incorect, am zis că trebuie să-l domolesc pe respectivul. Am încercat să-i explic că unele maşini sunt parcate mai aparte din simplul motiv că nu sunt locuri de parcare disponibile. În momentul de faţă retrag ce am spus la momentul respectiv. Maşinile sunt parcate cum sunt parcate deoarece şoferul român e ţăran. De ce e ţăran? Păi, în principal pentru că românul e ţăran, iar asta va reieşi din rândurile următoare.
Se ia o locaţie, Complexul Comercial Băneasa, sau cum s-o numi zona aia de lângă Aeroportul Băneasa unde e Ikea, Bricostore, Carrefour, Mobexpert, Flanco, Media Galaxy & Co. Zona aia, în opinia mea de om care se uită la mult prea multe filme este "genială" din simplul motiv că este un spaţiu imens care oferă diverse servicii, dar pe lângă aceasta, are o parcare imensă, lucru, demn de respectat. Faptul că parcarea este atât de mare nu mă face decât să mi se umple inima de fericire şi să afirm în sinea mea, ete domn'e. suntem şi noi europeni. Din păcate, sentimentul acesta îţi trece repede, şi-n sinea ta oftezi, ţărani mai suntem! Educaţia românului este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Tind să cred, că noi, ca popor suntem echivalentul a ceea ce-n engleză se numeşte street-smarts şi nimic mai mult. Bun simţ - lipsă, decenţă - lipsă, respect - lipsă, şi aş putea să continui copiind cuvântul lipsă la nesfârşit. Deşi am mai fost în zona respectivă, astăzi s-a-ntâmplat prima oară să mă duc în weekend în locaţia respectivă şi să observ că românul e ţăran. Deşi era destul loc în parcare, maşinile erau parcate pe trotuar, căţărate pe borduri, oprite-n faţa altora cu avaria pornită, exact în faţa intrării în magazin. De ce? Pentru că omul vrea să coboare din maşină şi la al treilea pas să intre-n IKEA. Cum adică să meargă 50 de m pe jos? Doar e dreptul lui să parcheze maşina-n faţa magazinului prin care, cel mai probabil va intra, se va uita dezinteresat şi nu va cumpăra nimic. Nu contează, trăiască termenul englezesc de browsing şi trăiască toţi cei care ştiu să-l folosească. Contează că am maşină străină şi am pus-o la intrarea-n magazin! Locurile alea de parcare? Dar ce? Sunt tâmpit să merg atât pe jos? Pleacă bă, că nu deranjează pe nimeni dacă o pun aici. Acum chiar înţeleg, că faptul că se consumă fonduri, pe niste idei, utopice numite parcări în Bucureşti este o pierdere de vreme. Dacă aceste parcări nu or să fie făcute în aşa fel, încât fiecare să aibă maşina la geam, fiţi siguri că nu vor fi folosite.
Dacă tot vorbim de şoferii români, putem să mai spunem că aceştia-şi etalează gradul de ţărănism prin modul în care reacţionează când vine vorba de parcare. Aici lucrurile sunt superbe. Un ţăran parchează maşina din prima, se dă jos din ea, o-nchide şi pleacă fără să observe că a parcat-o în aşa fel încât ocupă două locuri de aprcare. (a se citi modul în care am scris fără să observe pentru a-nţelege exact ce vroiam sa zic) Un alt ţăran vede că cineva-ncearcă să facă o parcare paralelă şi din cauză că persoana respectivă nu reuşeşte manevra, cel din urmă se gândeşte să o ajute folosindu-se de claxon şi de faza lungă, în timp ce scoate capul pe geam şi oferă câteva indicaţii tehnice arătând cât de bine poate să bage el pe alţii prin locul în care s-au născut, un alt ţăran se gândeşte că el nu o să stea prea mult cu maşina parcată, aşa că ce mai contează dacă dublează o altă maşină parcată sau că ocupă o bandă de circulat? Un alt ţăran observă că cineva şi-a parcat maşina-n locul lui şi-ncepe să claxoneze... şi claxonează... şi continuă să claxoneze, şi după un sfert de oră te-ntrebi cine e mai ţăran, ăla care a pus maşina pe locul altuia sau ăla care claxonează ne-ncetat de cinşpe' minute gândindu-se că-n modul acesta, locul lui se va elibera. Am spus că mă leg doar de ţărănismul şoferului român când vine vorba de parcare, deoarece de ţărănismul din trafic ştim deja. Personal ador modul, în care, mai nou, deşi avem parte de atâta tehnologie, cel mai normal mod de a chema pe cineva jos este folosirea claxonului. Există celulare, se pot da smsuri, cu puţin mai multă tehnologie dai şi e-mailuri, poţi intra chiar şi pe mess, însă nu, e greu să te foloseşti de ea. Dacă aştepţi pe cineva şi vezi că nu mai vine, claxonezi de două trei ori şi aştepţi. După care, claxonezi iar... şi iar... şi-ţi dovedeşti superioritatea intelectuală.
Mai există şi alte moduri prin care românul demonstrează cât de ţăran este însă mi-am zis că voi aborda problema, folosindu-mă de acţiunile şoferilor români când vine vorba de parcare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu